Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) s-a reunit miercuri, 11 martie 2026, într-o ședință de aproape trei ore, convocată de președintele Nicușor Dan, pentru a analiza situația din Orientul Mijlociu și implicațiile acesteia asupra securității României. Discuțiile au avut în centrul atenției posibilitatea dislocării temporare a unor forțe și echipamente militare americane pe teritoriul României, ca răspuns la escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran.
Președintele Nicușor Dan a precizat că ședința CSAT s-a concentrat pe trei aspecte principale:
Evoluțiile din Orientul Mijlociu și implicațiile pentru România din perspectivă militară și strategică.
Evaluarea impactului creșterii prețului petrolului pe piața externă asupra economiei românești.
Analiza dislocării temporare a capabilităților militare americane pe teritoriul României, inclusiv a infrastructurii și echipamentelor asociate.
Cooperarea militară cu SUA
Principalul subiect al ședinței a vizat dislocarea temporară în România a unor echipamente și forțe militare americane, printre care:
Avioane de realimentare în zbor.
Echipamente de monitorizare și comunicații satelitare.
Alte structuri militare asociate scutului antirachetă de la Deveselu.
Nicușor Dan a subliniat că aceste echipamente sunt strict defensive, fără armament ofensiv propriu, și vor fi operate în baza parteneriatului strategic cu SUA. Președintele a mai adăugat că aceste măsuri se vor implementa doar după aprobarea Parlamentului în ședința reunită a Camerei Deputaților și Senatului, programată miercuri, la ora 16:00.
„Îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare. Țara lor este una sigură, iar prezența acestor echipamente și personal militar este strict preventivă și defensivă”, a declarat Nicușor Dan.
Rolul Parlamentului și cadrul legal
Legea Apărării Naționale prevede că înființarea unor structuri militare străine pe teritoriul României necesită aprobarea Parlamentului, la propunerea președintelui și la solicitarea ministrului Apărării Naționale, cu avizul CSAT. Prin urmare, decizia luată în cadrul CSAT trebuie confirmată legislativ înainte ca orice echipament sau personal militar să fie dislocat efectiv.
Situația românilor din Orientul Mijlociu
Pe fondul conflictului regional, aproximativ 5.700 de cetățeni români au fost repatriați cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe. Președintele Dan a menționat că România, împreună cu țările europene, urmărește pe căi diplomatice să tempereze conflictul și să evite escaladarea acestuia.
Impactul economic
CSAT a analizat și posibilele efecte economice ale conflictului din Orientul Mijlociu, în special creșterea prețului petrolului pe piața internațională. Nicușor Dan a amintit că Guvernul României a adoptat deja plafonarea prețului la gaze începând cu 1 aprilie 2026, pentru a proteja consumatorii de eventuale majorări determinate de tensiunile internaționale.
Dislocările anterioare și baza de la Mihail Kogălniceanu
Conform surselor citate de presă, Statele Unite intenționează să trimită avioane de luptă și personal militar la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, pentru operațiuni logistice și de realimentare a aeronavelor implicate în acțiuni în zona Iranului. Această bază a mai fost utilizată și în 2025, în contextul conflictului dintre Israel și Iran, pentru operațiuni similare.
Decizia finală privind dislocarea temporară a echipamentelor și personalului militar american a fost luată de Parlament, în ședința de miercuri după-amiază. Autoritățile române au reiterat că aceste măsuri sunt preventive și defensive, menite să consolideze securitatea țării și a populației.
