La Târgoviște, puteți vizita Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești.
Unul dintre instrumentele de referință în studiul istoriei este reprezentat de cărțile vechi, ziua de 27 iulie fiindu-le dedicată: Ziua Mondială a Cărților Vechi.
Cartea veche constituie o preţioasă mărturie a îmbrățișării cunoașterii în domenii precum: religie, literatură drept, istorie, geografie, astronomie, medicină matematică, metalurgie, agricultură sau lingvistică.
Cartea, după cum spunea Sadoveanu, „îndeplineşte nu numai minunea de a ne pune în contact cu semenii noştri depărtaţi în timp şi spaţiu; cartea îndeplineşte fapta de mirare de a ne face să trăim în afară de minciună, nedreptate şi prejudecăţi”, iar tiparul este „acea putere fără de moarte care mișcă umanitatea înainte în progresul ei necontenit”.
Într-adevăr, o dată cu apariția tiparului răspândirea cărților a devenit mult mai facilă. În secolul al XV-lea a avut loc unul dintre cei mai importanți pași, odată cu inventarea de către Johannes Gutenberg a presei de tipar. În spațiul românesc, tiparul a fost introdus în secolul al XVI-lea, iar prima carte a fost tipărită în 1508, „Liturghierul lui Macarie”.
Cataloage și lucrări de referință pot fi consultate pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului. Dintre acestea vă recomandăm Catalogul Incunabulelor din România, în care sunt descrise cărțile de la apariția tiparului lui Johannes Gutenberg și până în anul 1500 (numite convențional incunabule, denumire preluată din tehnica de tipărire, prin crearea unor matriţe în lemn în formă de leagăn); Catalogul Colectiv al Cărții Vechi Românești datorită căruia avem o imagine clară şi reală a titlurilor și numărului de exemplare existente în țară, starea lor de conservare și particularitățile prezentate, precum și deținătorii actuali; și Bibliografia de referință a cărții vechi, în care sunt descrise tratate, enciclopedii, studii, articole despre începuturile tiparului și despre descoperiri ulterioare interesante.
În Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale puteți citi mai multe articole referitoare la cărțile vechi, iar în baza de date a Bunurilor culturale mobile clasate în Patrimoniul Cultural Național, puteți vedea mai multe cărți vechi și manuscrise, clasate în tezaur și fond.
CAZANIA LUI VARLAAM, IAȘI, 1643 – 380 de ani de la tipărire.
,,Cazania” sau ,,Cartea românească de învățătură la duminicile de preste an și la praznicile împărătești și la svănți mari” a fost tipărită la Tipografia domnească de la Biserica Trei Ierarhi din Iași, în anul 1643, de către Mitropolitul Varlaam. Cartea cuprinde 75 de predici pentru zilele de duminică din cursul anului, dar și pentru sărbătorile mai însemnate ale bisericii.
Prin simplitatea expunerii, dar și datorită limbii populare în care a fost scrisă, Cazania s-a impus și ca o carte de lectură, popularitatea de care s-a bucurat fiind dovedită de larga ei circulație. O perioadă îndelungată din istorie, această carte a fost un mijloc de cultivare a unității naționale, a limbii române și a credinței ortodoxe.
„Dintru cât s-au îndurat Dumnezău dintru Mila Sa de ne-au dăruit, dăruim și noi acest dar limbii românești, carte pre limba românească, întâiu de laudă lui Dumnezeu, după aceea de învățătură și de folos sufletelor preavoslavnici. Să iaște și de puțin preț, iară voi să o primiți nu ca un lucru pementesc ce ca un odor ceresc și cetind pe noi pomeniți și întru ruga voastră pe noi nu uitareți și hiți sănătoși”.
Mai multe detalii în cotidianul Observ NEWS
Urmărește observnews.ro și pe Google News