Ziua Internațională a Libertății Presei, marcată anual pe 3 mai, a trecut în acest an aproape fără ecou din partea unor reprezentanți ai Guvernului, ai administrațiilor locale și chiar ai mediului parlamentar.
Într-un context în care libertatea presei rămâne un indicator esențial al democrației, absența mesajelor publice consistente ridică semne de întrebare cu privire la nivelul real de preocupare pentru protejarea jurnaliștilor și a dreptului la informare.
Deși în mod tradițional această zi este folosită pentru reafirmarea sprijinului față de presa liberă și condamnarea oricăror forme de presiune sau intimidare, anul acesta spațiul public a fost dominat de alte teme, iar subiectul libertății presei a rămas aproape invizibil.
Specialiștii în comunicare publică atrag atenția că astfel de momente nu ar trebui tratate formal sau ignorate, întrucât ele reflectă angajamentul real al instituțiilor față de transparență și dialog democratic.
În lipsa unor poziții clare și asumate, apare inevitabil întrebarea: este vorba despre o simplă omisiune de comunicare sau despre o diminuare a importanței acordate libertății presei în agenda publică?
Într-o perioadă marcată de tensiuni, dezinformare și presiuni tot mai complexe asupra jurnalismului, tăcerea devine, uneori, mai grăitoare decât orice declarație.
