Federația Sanitas și Federația „Solidaritatea Sanitară”, cele două organizații sindicale reprezentative la nivelul sectorului Sănătate, fac front comun pentru noua lege a salarizării. Sindicaliștii au transmis Ministerului Muncii și Ministerului Sănătății un model comun de salarizare și avertizează că orice eliminare, diminuare sau amânare a prevederilor esențiale va genera un răspuns sindical coordonat.
Sistemul sanitar intră într-o nouă etapă de confruntare pe tema salarizării. Cele două federații sindicale reprezentative din Sănătate au ajuns la o poziție comună și cer ca modelul negociat să fie preluat integral în proiectul noii legi a salarizării.
Documentul transmis autorităților nu reprezintă, susțin sindicaliștii, o simplă listă de revendicări, ci o arhitectură legislativă completă, care include grile și coeficienți de salarizare, clasificarea unităților sanitare și a locurilor de muncă, reguli pentru condițiile de muncă, plata gărzilor și a activității în zilele libere, protecția veniturilor, finanțarea drepturilor salariale și reguli pentru personalul nemedical și TESA.
Sindicatele cer ca pachetul să fie preluat „ca întreg”
Mesajul transmis Ministerului Muncii și Parlamentului este unul ferm: soluția comună trebuie analizată și transpusă integral.
Cele două federații susțin că nu mai există argumentul potrivit căruia sindicatele ar avea solicitări incompatibile sau că nu există o alternativă tehnică pentru salarizarea din Sănătate.
Modelul comun pornește de la principiile negociate în anul 2023 între Ministerul Sănătății și cele două federații și consacrate în contractul colectiv de muncă la nivel de sector. Propunerea a fost actualizată în urma negocierilor și simulărilor recente, inclusiv în continuarea discuțiilor din 4 august 2026, de la Palatul Cotroceni, mediate de Administrația Prezidențială.
Salariile ar urma să țină cont de complexitatea spitalului și a muncii
Una dintre principalele schimbări propuse este diferențierea salariilor de bază în funcție de rolul și complexitatea unității sanitare.
Sindicatele propun șase categorii de unități, de la spitale regionale, strategice și universitare până la unități medico-sociale. Scopul este ca nivelul salariului de bază să reflecte mai bine complexitatea serviciilor medicale oferite și responsabilitatea instituțională.
În același timp, coeficienții salariali ar urma să fie suplimentați pentru anumite categorii de secții și compartimente, o parte din diferențierile care sunt în prezent reflectate în principal prin sporuri urmând să fie transferate în salariul de bază.
Nici personalul TESA nu este lăsat în afara reformei
Pachetul sindical include grile și reguli pentru personalul medico-sanitar și auxiliar sanitar, dar și soluții de încadrare pentru personalul tehnic, economic și socio-administrativ/TESA, precum și pentru personalul nemedical din serviciile de ambulanță.
Mesajul sindicatelor este că reforma salarizării trebuie să acopere întreaga echipă din sistemul sanitar, nu doar personalul medical.
Sporuri și condiții de muncă: limite minime obligatorii
Un alt punct important îl reprezintă drepturile acordate pentru condițiile de muncă.
Sindicatele propun intervale obligatorii pentru aceste drepturi și definirea în lege a locurilor de muncă încadrate în condiții deosebit de periculoase.
Sunt menținute, de asemenea, recompense pentru activitatea desfășurată în condiții speciale, inclusiv în domenii precum radiațiile, neonatologia, sălile de naștere, laboratoarele, condițiile grele sau zonele izolate și cu deficit de specialiști.
Gărzile și munca în zilele libere, în centrul noului model
Federațiile sindicale cer și o reașezare a modului în care este plătită continuitatea serviciilor medicale.
Modelul comun menține sporul de tură de 15% și propune pentru activitatea prestată în repausul săptămânal și în zilele de sărbătoare legală un tarif orar suplimentar cuprins între 50% și 100%.
Sunt prevăzute, de asemenea, reguli pentru plata gărzilor, garda la domiciliu și liniile de gardă acoperite prin contracte cu timp parțial.
„Continuitatea serviciilor medicale nu poate fi tratată ca o resursă gratuită”, transmit cele două federații.
Nicio scădere a venitului salarial total
Unul dintre cele mai importante principii cerute de sindicate este protejarea veniturilor actuale.
Federațiile solicită ca niciun angajat să nu piardă din venitul salarial total, calculul urmând să țină cont de salariul de bază, sporuri, ture, munca de noapte, gărzi și activitatea desfășurată în zilele libere.
Sindicatele atrag atenția că o promisiune politică privind menținerea veniturilor nu este suficientă. Garanția trebuie să existe în textul legii, să fie finanțată și să fie verificată prin simulări transparente.
Creșteri salariale pentru majoritatea angajaților
Pachetul prevede ca majoritatea angajaților să beneficieze de creșteri salariale de la intrarea în vigoare a noii legislații.
Numărul celor care ar urma să fie menținuți temporar prin mecanisme de compensare trebuie redus la minimum, iar obiectivul sindical este ca toți angajații să ajungă să beneficieze efectiv de creșterea veniturilor cel târziu începând cu al treilea an de aplicare.
Și performanța ar putea fi plătită suplimentar
Federațiile propun și un program-pilot național pentru salarizarea suplimentară în funcție de performanță.
Indicatorii ar urma să fie construiți astfel încât să nu stimuleze suprautilizarea serviciilor medicale, selectarea nejustificată a pacienților sau afectarea independenței profesionale.
Totodată, sunt prevăzute creșteri de până la 30% din venituri proprii, cu prioritate pentru angajații care contribuie la realizarea acestor venituri.
Sindicatele cer reguli negociate, nu simple consultări
Un alt punct important este dialogul social.
Federațiile cer ca regulamentele privind sporurile, criteriile de performanță, gărzile și încadrarea personalului să fie construite cu participarea efectivă a organizațiilor sindicale reprezentative și, în situațiile prevăzute în document, cu acordul acestora.
„Negocierea nu poate fi înlocuită de o consultare formală după ce deciziile au fost luate”, este mesajul transmis autorităților.
Trei condiții pentru acceptarea proiectului
Pentru ca noul proiect de salarizare să poată fi acceptat, cele două federații stabilesc trei rezultate obligatorii:
1. Nicio scădere a venitului salarial total.
Protecția trebuie verificată asupra întregului venit, nu doar asupra salariului de bază.
2. Creșteri salariale pentru marea majoritate a angajaților.
Mecanismele compensatorii trebuie utilizate cât mai puțin, iar creșterile efective să ajungă la toți angajații cel târziu în al treilea an.
3. Reguli finanțate, transparente și aplicabile.
Promisiunile nu sunt suficiente. Drepturile trebuie să fie prevăzute în lege, să aibă sursă de finanțare și să fie susținute de norme și simulări de impact.
Ministerul Muncii și Parlamentul, chemați să răspundă public
Federațiile cer Ministerului Muncii să integreze integral pachetul în forma consolidată a proiectului și să publice de urgență textul actualizat.
Ministerului Sănătății i se solicită să susțină public și instituțional modelul construit pe regulile negociate în 2023 și să îl apere inclusiv în ceea ce privește finanțarea drepturilor salariale.
În același timp, inițiatorii politici, partidele și parlamentarii sunt chemați să se pronunțe asupra pachetului înaintea votului și, dacă este necesar, să îl transforme în amendamente.
Sindicaliștii avertizează că acceptarea doar a unor prevederi convenabile și eliminarea unor categorii profesionale sau a garanțiilor de finanțare nu va fi considerată o acceptare a soluției comune.
„Orice refuz va determina o reacție coordonată”
Mesajul final transmis de cele două federații este unul fără echivoc: modelul comun va fi apărat prin acțiuni sindicale comune.
Federația Sanitas și Federația „Solidaritatea Sanitară” își păstrează autonomia statutară, însă își asumă apărarea coordonată a propunerilor în negocierile tehnice, în discuțiile cu inițiatorii, în întâlnirile cu partidele și grupurile parlamentare și prin informarea publică.
În cazul în care elementele esențiale ale pachetului vor fi eliminate, diminuate sau amânate, sindicatele anunță o reacție coordonată și proporțională cu gravitatea deciziei și efectele asupra angajaților.
„Nu apărăm privilegii și nu cerem conservarea mecanică a unui sistem vechi. Apărăm valoarea muncii, diferențierea justificată între niveluri de complexitate și risc, funcționarea neîntreruptă a serviciilor medicale și capacitatea sistemului public de sănătate de a păstra profesioniștii de care depind pacienții”, transmit cele două federații.
Sănătatea vorbește, astfel, cu o singură voce. De acum, mingea este în terenul Ministerului Muncii, al Ministerului Sănătății și al Parlamentului.
