Românii plătesc printre cele mai mari prețuri la pompă din regiune, deși România are producție proprie de petrol. Diferențele față de Bulgaria, Ungaria, Serbia și Republica Moldova sunt semnificative, iar efectele se văd în transport, prețurile alimentelor și puterea de cumpărare.
Prețurile carburanților continuă să pună presiune pe bugetele românilor, iar comparația cu statele vecine scoate la iveală o situație greu de ignorat: benzina și motorina comercializate în România sunt mai scumpe decât în țările din jur.
Datele prezentate într-o analiză economică publicată de Economedia arată că România ajunge la aproximativ 1,80 euro/litru pentru benzină și 2,03 euro/litru pentru motorină, în timp ce în Bulgaria valorile sunt de aproximativ 1,53 euro/litru, respectiv 1,74 euro/litru.
În Ungaria, benzina este indicată la aproximativ 1,61 euro/litru, iar motorina la 1,86 euro/litru. În Serbia, prețurile sunt de circa 1,69 euro/litru pentru benzină și 1,94 euro/litru pentru motorină.
Și mai mare este diferența față de Republica Moldova, unde datele prezentate indică aproximativ 1,50 euro/litru pentru benzină și 1,59 euro/litru pentru motorină.
De ce sunt carburanții atât de scumpi în România?
Unul dintre principalele motive este fiscalitatea. Prețul plătit la pompă include accize și TVA, iar taxele reprezintă o componentă importantă din costul final suportat de consumator.
La acestea se adaugă costurile de transport, procesare, distribuție și marjele comerciale ale operatorilor.
În cazul României, combinația dintre accize și TVA face ca o parte considerabilă din fiecare litru de carburant cumpărat să ajungă la bugetul statului.
Problema devine însă și mai importantă atunci când prețul carburantului este comparat cu cel din țările vecine.
Motorina scumpă se vede în prețul alimentelor
Motorina nu este doar carburantul mașinii.
Este combustibilul folosit de camioanele care transportă mărfurile, de utilajele agricole și de numeroase echipamente utilizate în industrie și construcții.
Atunci când costurile cu motorina cresc, efectul se transmite treptat în întregul lanț economic.
Un transport mai scump înseamnă costuri mai mari pentru producători, distribuitori și comercianți. În final, nota de plată poate ajunge tot la consumator.
De aceea, scumpirea carburanților reprezintă una dintre presiunile importante asupra inflației și asupra puterii de cumpărare.
Transportatorii români caută soluții peste graniță
Pentru firmele de transport, diferențele de preț pot deveni decisive.
Un transportator care operează frecvent în apropierea graniței poate avea un stimulent financiar să își planifice alimentările în țările unde carburantul este mai ieftin.
Paradoxul este evident: un preț ridicat la pompă poate aduce încasări mai mari pe termen scurt din taxe, dar poate încuraja alimentarea în afara țării și, implicit, pierderea unor venituri fiscale.
În același timp, companiile românești sunt puse într-o poziție mai dificilă față de competitorii din regiune.
România are petrol, dar nu are și cei mai ieftini carburanți
Situația este cu atât mai discutată cu cât România este una dintre puținele țări din regiune care dispune de resurse petroliere și producție internă semnificativă.
Țara are exploatări petroliere atât pe uscat, cât și în Marea Neagră, iar cea mai mare parte a producției interne este asociată grupului OMV Petrom.
În același timp, România continuă să importe cantități importante de petrol, iar piața carburanților este alimentată printr-un sistem complex de producție, import, rafinare și distribuție.
Pe piața românească activează mai multe rețele importante de benzinării, printre care Petrom, OMV, Rompetrol, MOL, Lukoil și SOCAR, alături de operatori independenți.
Scumpirile se simt direct în buzunar
Potrivit datelor statistice menționate în analiza economică, benzina și motorina au fost printre produsele nealimentare care au înregistrat cele mai importante creșteri de preț în luna iulie, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Motorina a consemnat o creștere anuală de aproximativ 30,7%, în timp ce benzina s-a scumpit cu aproximativ 23,15%.
Pentru șoferul obișnuit, diferența se traduce simplu: un plin costă mai mult.
Pentru o familie care folosește zilnic mașina, pentru un navetist sau pentru o firmă care are mai multe autovehicule, creșterea devine o cheltuială lunară importantă.
Iar atunci când transportul se scumpește, efectele nu se opresc la stația de carburant. Ele se regăsesc, mai devreme sau mai târziu, în prețurile produselor și serviciilor.
România, între resurse și taxe
Comparația cu vecinii readuce în discuție o întrebare importantă: cât din prețul plătit de români reprezintă costul efectiv al carburantului și cât reprezintă taxele și celelalte componente ale prețului final?
Pentru consumator, răspunsul se vede în fiecare bon fiscal.
România are resurse petroliere, are rafinării și are o piață importantă de distribuție. Cu toate acestea, la pompă, șoferul român ajunge să plătească mai mult decât vecinii săi din mai multe state din regiune.
Iar într-o economie în care transportul este esențial pentru aproape orice produs, carburantul scump nu rămâne doar o problemă a șoferilor. Devine o problemă pentru întreaga economie.
