În vara anului 1937, comuna Vulcana Pandele a devenit unul dintre cele mai cunoscute locuri de pelerinaj din România, după ce o localnică, Maria Oprea C. Vlad, a susținut că l-a văzut pe Sfântul Ilie în timp ce prășea porumbul în apropierea casei sale, la Cotul Vulcănii.
Potrivit unei informări întocmită la 22 iulie 1937 de notarul Gheorghe D. Popa și trimisă Prefecturii, femeia a povestit că i s-a arătat „un moș cu barbă albă, a cărei față lumina ca soarele și cu o icoană pe piept”. Mesajul primit era clar: în acel loc trebuiau ridicate o cruce și o fântână, iar la săpare urma să fie găsit un bolovan, după scoaterea căruia avea să plouă.



Inițial, Maria nu a îndrăznit să anunțe autoritățile, de teamă că nu va fi crezută. După ce, potrivit mărturiei sale, apariția s-a repetat și a avertizat-o asupra necazurilor care o așteaptă dacă nu transmite mesajul, femeia s-a prezentat la Primărie și a relatat cele întâmplate.
Vestea s-a răspândit cu repeziciune, iar în doar câteva zile locul a fost luat cu asalt de oameni veniți din comunele învecinate, din județ și chiar din întreaga țară. Pelerinii veneau cu miile, aducând donații în bani și produse pentru construirea troiței și a fântânii.
Autoritățile locale au organizat rapid un comitet de inițiativă, format din 12 membri, care s-a ocupat de administrarea donațiilor și de ridicarea celor două obiective. Pentru a asigura transparența, banii au fost depozitați în cutii sigilate cu ceară roșie, iar cheltuielile au fost atent evidențiate.
Sfințirea troiței și a fântânii a avut loc în ziua de Sfântul Ilie, în iulie 1937. O delegație din zonă l-a invitat chiar și pe Petrache Lupu de la Maglavit, într-un gest simbolic de apropiere între cele două locuri despre care oamenii spuneau că au fost martore ale unor minuni.
Documentele vremii arată că lucrările au costat 26.664 de lei, iar pe lângă donațiile financiare, localnicii au contribuit cu muncă voluntară. Au fost păstrate până astăzi facturile pentru materialele de construcție, vopsele și alimentele folosite la praznicul organizat cu acea ocazie.
Ziua sfințirii a fost însă umbrită de dispariția lui Ion Negoescu, proprietarul unei tipografii din Târgoviște. Căutările au durat luni de zile, iar satul a fost cuprins de zvonuri privind o posibilă crimă. În cele din urmă, trupul acestuia a fost găsit de jandarmi, iar autopsia a stabilit că bărbatul murise în urma unui infarct, infirmând toate suspiciunile.
Povestea de la Cotul Vulcănii rămâne una dintre cele mai impresionante file din istoria locală. A fost o perioadă în care oamenii, apăsați de lipsuri și greutăți, căutau speranță și credeau în minuni. Iar la Vulcana Pandele, pentru câteva săptămâni din vara anului 1937, mii de pelerini au venit convinși că au găsit-o.
Sursa: „Istoria comunei Vulcana Pandele de la începuturi până la 1947”, de Mihai Oproiu, Elena Diaconu și Vasile Săvoiu.
