În satele din Dâmbovița, una dintre cele mai îndrăgite tradiții populare de toamnă prinde viață în ajunul sărbătorii Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, pe 25 octombrie, când oamenii se adună în jurul focurilor de Sumedru.Obiceiul străvechi, păstrat mai ales în zonele rurale, marchează trecerea către sezonul rece și este legat de credințe populare privind sănătatea, belșugul și norocul în anul care urmează.
Unul dintre locurile în care tradiția este dusă mai departe este comuna Malu cu Flori, unde comunitatea se reunește pentru a sărbători prin foc, voie bună și obiceiuri moștenite din generație în generație.
Focul lui Sumedru, simbol al purificării și al belșugului
Potrivit tradiției, în noaptea de 25 spre 26 octombrie se aprind focuri mari, în jurul cărora se strâng localnicii. Copiii și tinerii obișnuiau să sară peste flăcări, gest despre care se spune că aduce sănătate și noroc.
Focul lui Sumedru este legat și de numeroase credințe populare despre vreme. În tradiția pastorală, comportamentul oilor ar fi putut oferi indicii despre asprimea iernii. Se spunea că așezarea unei oi albe pe cojocul ciobanului prevestește o iarnă grea, cu ger și zăpadă, în timp ce o oaie neagră ar anunța o iarnă mai blândă.
Tot în folclor se păstrează credința că abundența de nuci și gutui ar putea prevesti o iarnă grea.
Sfântul Dumitru, sărbătorit pe 26 octombrie, este cunoscut în calendarul popular și sub numele de Sâmedru sau Sumedru, fiind considerat ocrotitor al păstorilor și un reper important în calendarul tradițional al satului românesc.
Dincolo de semnificațiile sale simbolice, Focul lui Sumedru rămâne o ocazie de întâlnire pentru comunități, un prilej de a păstra vii tradițiile locale și de a le transmite copiilor și tinerilor.
Atenție: focurile trebuie organizate numai în condiții de siguranță, cu respectarea regulilor de prevenire a incendiilor și a indicațiilor autorităților.
