A fost lansat proiectul academic ”Tradiția constituțională și perspectivele constituționalismului în România”, conf.univ.dr Claudia Gilia și conf.univ dr.Denisa Barbu au participat la evenimentul inițiat si organizat de Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române (ICJ) după modelul celor 23 de prelegeri organizate de Institutul Social Român (ISR) în anii 1921–1922 privind pregătirea adoptării Legii fundamentale din 1923.
Proiectul se va derula sub forma unui ciclu de conferințe lunare (septembrie 2022 – martie 2023), susținute de personalități în materie.
Conf.univ.dr Claudia Gilia a afirmat că proiectul lansat de ICR va contribui în mod substanțial la înțelegerea formelor pe care constituționalismul le-a căpătat în ultimii ani și, deopotrivă, va reuși să ofere soluții la provocările cu care se confruntă societățile democratice.

„Am participat la lansarea proiectului academic ”Tradiția constituțională și perspectivele constituționalismului în România”, consacrat aniversării centenarului Constituției României Mari din 29 martie 1923, care a avut loc în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române.Acest proiect este inițiat de Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române (ICJ) după modelul celor 23 de prelegeri organizate de Institutul Social Român (ISR) în anii 1921–1922 privind pregătirea adoptării Legii fundamentale din 1923.
Proiectul se va derula sub forma unui ciclu de conferințe lunare (septembrie 2022 – martie 2023), susținute de personalități în materie, destinate să aprofundeze și să releve, prin tematica lor, tradiția constituțională a României și să surprindă dimensiunile actuale și perspectivele de afirmare ale constituționalismului în țara noastră.
Directorul ICJ, prof.univ.dr. Mircea Duțu, a precizat la lansarea proiectului: ” (…) Importanța extraordinară a unei Constituții, faptul că ea este un artefact complex, deopotrivă un reflex al timpului său și o promisiune normativă pentru viitor decurge din faptul că elaborarea ei a fost de fiecare dată posibilă printr-un compromis între diverse viziuni, chiar și atunci când textul exprimă o concepție omogenă ori că se înscrie într-o revoluție triumfătoare. Orice constituție a fost, este și va fi mult mai mult decât o foaie de hârtie oficială, solemn adoptată: semnificația sa merge dincolo de text și adesea e activată pe alte căi, legislative sau sociale.

În lumina unor atari postulate tema constituționalismului rămâne una fundamentală, deopotrivă a doctrinei și a practicii politico-democratice. În același timp, ca fenomen general, civilizațional și democratic constituționalismul contemporan cunoaște evoluții rapide și nuanțări tot mai puternice”.La rândul său, președintele Curții Constituționale, profesorul Marian Enache, a remarcat că: ”În construcția oricărui edificiu constituțional operăm cu două dimensiuni inseparabile: tradiția și inovația. Structura acestei relații nu este antitetică, ci mai degrabă reversibilă. Acest tip de interrelație între cei doi termeni funcționează într-o logică evolutivă și corelativă, forța tradiției și respectul ei, constituindu-se într-un patrimoniu imaterial al creației intelectuale a unui popor, reprezentând un sistem de referință permanentă în procesul de îmbogățire, rafinare, inovare și dezvoltare constituțională, proces determinat de însăși evoluția evenimentelor istorice ale societăților umane. Putem afirma astfel că relațiile dintre tradițiile constituționale și procesul firesc de dezvoltare constituțională sunt complementare și interactive, tradiția, perspectiva dezvoltării acesteia și inovația nu se exclud, ci ele coexistă și se influențează reciproc de-a lungul istoriei oricărei comunități politice”.
”Dacă ar fi să măsurăm astăzi starea de constituționalitate a societății românești, afirma prof. univ. dr. Marian Enache, în care Curtea Constituțională a României are rolul unui barometru, ar fi util să elaborăm un studiu în care, valorificând cunoștințele teoretice în sfera dreptului constituțional, a istoriei instituțiilor politico-juridice românești, precum și a jurisprudenței Curții Constituționale, să putem determina și cuantifica starea de constituționalitate a societății românești, cu atât mai mult cu cât au trecut un număr suficient de ani de la adoptarea noii Constituții a României din 1991 și un număr de 30 de ani de la înființarea Curții Constituționale, care este interpretul și garantul supremației Constituției, pentru a putea oferi specialiștilor și publicului un studiu științific complet de evaluare a stării de constituționalitate a instituțiilor și societății românești actuale.
Sunt convinsă că proiectul lansat de ICJ va contribui în mod substanțial la înțelegerea formelor pe care constituționalismul le-a căpătat în ultimii ani și, deopotrivă, va reuși să ofere soluții la provocările cu care se confruntă societățile democratice.
Și, pentru a realiza, cu succes, acest demers, să ținem seamă de vorbele lui Vintilă Brătianu expuse în 25 decembrie 1921, în lucrarea Nevoile Statului modern și Constituția României Mari: ”Cercetătorul Constituției unui Stat modern trebuie negreșit, mai întâiu să cunoască trecutul poporului și Statului respectiv. În acest trecut va găsi puncte de sprijin pentru îndrumarea viitoare, iar din sbuciumările vieții acelui neam și au fost atâtea pentru cel românesc va putea să cunoască mai bine sufletul lui și deci și însușirile de pus în valoare”.” a afirmat conf.univ.dr.Claudia Gilia
Urmărește observnews.ro și pe Google News