Se pare că reprezentanții noștri din Parlament preferă tăcerea sau aparițiile ocazionale, în loc să susțină concret interesele comunității. În timp ce deciziile legislative și bugetare care ne afectează zi de zi se iau la București, vocea Dâmboviței rămâne slab auzită.
Această absență nu este doar o chestiune de imagine. Ea are consecințe reale: proiecte locale blocate, întârzieri la finanțări europene, lipsa de sprijin în infrastructură și servicii publice. Fiecare zi în care parlamentarii nu se implică activ în dezbateri și nu susțin interesele județului echivalează cu oportunități pierdute pentru comunități.
Cetățenii nu mai vor promisiuni vagi sau declarații generice. Ei cer implicare, soluții și rezultate concrete. Într-o democrație, reprezentarea nu înseamnă doar a fi prezent la voturile din Parlament, ci și a fi activ, a dialoga cu primarii, consilierii și comunitatea și a transforma problemele locale în priorități naționale.
Dâmbovița merită parlamentari care să nu fie spectatori, ci actori principali. Care să aducă fonduri, proiecte și sprijin real, și nu să lase județul să se descurce de unul singur. În lipsa unei astfel de implicări, încrederea cetățenilor scade, iar vocea județului rămâne neauzită acolo unde se iau deciziile vitale.
Este momentul ca parlamentarii dâmbovițeni să înțeleagă că mandatul lor nu se termină la intrarea în Parlament, ci continuă în fiecare sat, în fiecare oraș și în fiecare instituție a județului. Doar așa vor putea demonstra că merită încrederea pe care cetățenii le-au acordat-o la alegeri.
