„Să nu uiți, Darie…!” Mă rog, Ilie. Sau Nicușor. Sau cine vreți voi… După caz. Mesajul e simplu și dur: când România nu e prezentă, deciziile importante se iau fără ea. Și, în geopolitică, lipsa nu e neutră: când nu ești la masă, ești în meniu.
La Kiev, acum, se scrie viitorul Europei. Consilierii pentru securitate națională ai principalelor puteri europene și euro-atlantice modelează arhitectura de securitate post-ucraineană: cine va avea garanții, cine va păstra echilibrele de putere, cum va arăta pacea după război. Germania, Franța, Regatul Unit, Italia, Polonia, statele baltice, nordicii, Canada, NATO și UE – toți sunt acolo, unde se hotărăște cu adevărat.
Și România? Nu e. Nu pentru că nu ar avea ce spune, nu pentru că nu ar fi importantă, ci pentru că, între timp, a ales să fie pe pauză. Pauza strategică a devenit rutină: liniște, tăcere prudentă, „vigilență” de formă. Între timp, lumea se reașază, rapid și fără menajamente.
România e stat de frontieră NATO. Are cea mai lungă graniță UE cu Ucraina. Ar fi trebuit să fie indispensabilă în orice discuție despre securitatea flancului estic și a Mării Negre. Și totuși, absența noastră e normalitate. Absența strategică, ridicată la rang de virtute administrativă.
Dar geopolitica nu iartă. Nu există vacanță. Nu există concediu pentru cei care nu au fost pregătiți să fie acolo unde se iau deciziile. Când nu ești la masă, devii meniu: obiectul negocierilor, moneda de schimb, terenul pe care alții își vor consolida pozițiile.
Este o lecție dură pentru București: lipsa de curaj, de agilitate și de vizibilitate pe scena internațională nu e un atribut defensiv – este vulnerabilitate pură. România privește cu „vigilență” cum alții decid pentru ea, cum alții modelează arhitectura securității în care va trebui să trăiască.
Și, cel mai grav, nimeni nu va aștepta ca România să revină la masă. Cine nu se ridică la timp, mănâncă mai târziu… și rareori cu respect.
Dacă vrei, pot să fac și o variantă și mai tăioasă, cu accente de critică politică directă, numind decidenți și consecințele concrete ale absenței României în planul geopolitic.
