Ah, pensia privată — acea fabulă modernă despre cum statul ne învață să fim responsabili și independenți financiar. Tu muncești zeci de ani, cotizezi cu sârguință la Pilonul II sau III, crezând că, la final, vei avea o bătrânețe liniștită și un ban în plus. Dar nu, nu te grăbi să-ți faci planuri!
Guvernul nostru drag, mereu cu sufletul la purtător, ne-a „liniștit” recent că nu vom putea retrage banii ăia munciți cu sudoare decât pe tranșe egale cu o indemnizație socială. Adică aproximativ 1.200 de lei pe lună, exact cât primește cineva care nu a cotizat nici măcar un leu în viața lui. Frumos, nu?
Adică tu, care ai muncit, ai plătit și ai economisit, vei primi de la stat o sumă egală cu cea a celui care n-a făcut nimic. Ba mai mult, statul decide cât, când și cum să-ți dea banii pe care i-ai strâns cu grijă. Nu-i așa că e reconfortant să știi că banii tăi sunt sub controlul celui care „te ajută”?
Ce urmează? Poate vom primi și o diplomă de „cel mai răbdător pensionar”, pentru că așteptarea lunară a banilor proprii va deveni un sport național.
Pilonul privat? Mai degrabă o glumă politică cu final tragic. Felicitări, Guvern! Ai găsit o metodă genială să ne faci să muncim pe gratis și să ne bucurăm de pensie… picătură cu picătură!
