Educația românească sub presiune: Simulările Evaluării Naționale și Bacalaureatului încep într-un context de incertitudine .
La jumătatea lunii februarie, elevii de clasa a VIII-a din România vor începe simulările pentru Evaluarea Națională 2026, iar în martie vor urma simulările pentru Bacalaureat. Examenele se apropie rapid, însă tensiunea resimțită de elevi, profesori și părinți este deja vizibilă.
Între timp, Ministerul Educației rămâne fără ministru, la aproape o lună de la demisia lui Daniel David. În acest interval, premierul Ilie Bolojan nu a reușit să numească un succesor, generând incertitudine și anxietate în sistemul de învățământ. În același timp, a apărut spectrul posibilelor tăieri bugetare, chiar dacă oficial se susține că educația ar fi protejată de reduceri.
Mii de profesori se confruntă cu restrângeri de activitate și dificultăți în completarea catedrelor, ca urmare a reformelor anterioare. În acest climat, dascălii trebuie să pregătească elevii pentru simulări și examene naționale, în ciuda instabilității administrative și financiare.
Criticii avertizează că lipsa de prioritizare a educației și incertitudinea bugetară pot avea consecințe pe termen lung asupra elevilor și a întregului sistem educațional. Bugetul educației pentru 2026 nu este încă clar, iar deciziile întârziate afectează direct planificarea școlară, resursele disponibile și moralul cadrelor didactice.
Experții subliniază că educația nu trebuie văzută ca un exercitiu de austeritate, ci ca o investiție pe termen lung în viitorul țării, bazată pe resurse financiare adecvate, politici coerente și respect pentru profesori și elevi.
În acest context, elevii, dascălii și părinții sunt nevoiți să facă față unui calendar strict de simulări și examene, în timp ce decidenții continuă să întârzie soluțiile și să amâne clarificările.
Concluzia experților: un stat care nu prioritizează educația își compromite viitorul.
