România continuă să înregistreze un record negativ în Uniunea Europeană: aproape unul din cinci tineri cu vârsta între 15 și 29 de ani nu sunt nici angajați, nici înscriși într-un program educațional sau de formare profesională. Conform datelor Eurostat prelucrate de Monitorul Social (proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România), procentul tinerilor „NEET” a atins 19,4% în 2024, ceea ce înseamnă peste 650.000 de persoane.
Comparativ cu restul Europei
Media UE pentru tinerii NEET este de 11,1%, ceea ce arată că România are un decalaj semnificativ față de celelalte țări membre. Următoarele țări cu cei mai mulți tineri NEET sunt Italia (15,2%), Lituania (14,7%) și Grecia (14,2%). La polul opus se află Țările de Jos (4,9%), Suedia (6,3%) și Malta (7,2%).
Femeile, cele mai afectate
Datele arată un decalaj de gen alarmant: 25,2% dintre tinerele femei nu studiază și nu muncesc, în timp ce procentul pentru tinerii bărbați este de doar 14%. Această diferență de 11,2 puncte procentuale este cea mai mare din UE.
Disparități între mediul rural și urban
În zonele rurale, proporția NEET a crescut de la 21,2% în 2020 la 26,8% în 2024, iar în orașele mici și mijlocii de la 18,3% la 21,7%. Creșterea a fost influențată de perioada pandemiei COVID-19. Singurele îmbunătățiri s-au înregistrat în orașele mari, unde procentul NEET s-a redus de la 13,8% în 2013 la 7,5% în 2024.
Regiuni cu probleme accentuate
Situația diferă semnificativ între regiuni. În Muntenia, proporția tinerilor NEET a crescut de la 25,2% în 2013 la 29,9% în 2024, în timp ce în București-Ilfov, Centru și Sud-Est s-au înregistrat scăderi. Aceasta a dus la dublarea diferenței regionale între zonele cu cei mai mulți și cei mai puțini tineri NEET, de la 11,9 puncte procentuale în 2013 la 20,4 puncte procentuale în 2024.
Educația, factor decisiv
Cei mai afectați tineri sunt cei cu studii primare, dintre care 34% sunt NEET, iar aproape jumătate (44%) dintre tinerele cu studii primare nu sunt nici angajate, nici înscrise la cursuri sau formări.
România se află astfel în fruntea UE la procentul tinerilor „NEET”, iar cifrele arată probleme structurale în educație, ocuparea forței de muncă și egalitatea de gen, care necesită intervenții urgente la nivel național.
