Interesul pentru reindustrializare a crescut în Europa odată cu presiunile legate de competitivitatea economiei europene și siguranța aprovizionării în sectoare strategice. În ultimele decenii, industria europeană a pierdut teren în fața concurenților globali, în special SUA și China.
În plus, angajamentul Uniunii Europene de a realiza tranziția către o economie «verde» până în 2050, concomitent cu adoptarea tehnologiilor digitale, presupune o transformare profundă a industriei.
Guvernul Ciolacu a demarat procesul de reindustrializare a României.
„Am lansat programe de susținere a investițiilor în industriile prelucrătoare: schema de ajutor de stat pentru realizarea de investiții inițiale în sectoare industriale cu mare potențial de creștere; Construct Plus, pentru dezvoltarea producției interne de produse și materiale de construcții, pe fondul accelerării lucrărilor mari de infrastructură publică; InvestAlim, pentru dezvoltarea și modernizarea industriei alimentare. Ne-am orientat spre susținerea producției interne în sectoare ale economiei în care România are deficite de balanță comercială, pentru a diminua importurile și a multiplica efectele pozitive în economie.
În etapa următoare de reindustrializare vom aborda sectoarele strategice ale industriei românești.
Când vorbim de industria mare, de metalurgie sau industria chimică, problema principală este cea subliniată în recentul Raport Draghi: energia scumpă. Avantajul României pentru o perioadă lungă de timp a fost accesul la energie ieftină. Fie că vorbim de gaze naturale sau energie electrică, România a putut beneficia de resurse energetice ieftine, de un mix energetic echilibrat, ceea ce a însemnat o producție industrială competitivă. În noul context, ne-am pus problema celor două teme esențiale: cum să obținem în continuare energie ieftină în România pentru competitivitatea industriei și cum să valorificăm poziția unică pe care o are România în realizarea transformării marilor industrii cu costuri cât mai reduse și menținerea competitivității acestora.
Chiar cu transformările sistemelor energetice și costurile asociate, industria românească poate fi competitivă. Tranziția «verde» presupune creșterea capacităților de energie regenerabilă, decarbonizarea activităților industriale, adoptarea de modele de producție eficiente energetic și eficiente în utilizarea resurselor, captarea emisiilor de carbon. Țara noastră dispune de resurse minerale și de materii prime care pot fi valorificate superior prin crearea modelelor de economie circulară și închiderea lanțului de producție.
Pentru industria metalurgică românească, acesta este un model de urmat. De asemenea, vom încuraja utilizarea resurselor de energie regenerabilă în producția industrială. Siderurgia, o industrie tradițională și cu multă experiență, este printre industriile cele mai orientate spre export. Aceasta își poate menține competitivitatea prin investiții de decarbonizare și retehnologizare.
O altă prioritate este industria chimică. Dat fiind dimensiunea agriculturii și potențialul industriei alimentare, cererea de îngrășăminte chimice pentru agricultură va trebui acoperită din producție internă. Suntem al șaselea consumator de îngrășăminte cu azot din Uniunea Europeană. În prezent, cel mai mare deficit comercial cu bunuri este înregistrat la categoria de produse chimice, 13,66 miliarde euro în 2022, din care îngrășăminte 1,8 miliarde euro. Pentru a relua producția de îngrășăminte chimice, opțiunea cea mai avantajoasă pe care am identificat-o ar fi prin producția de amoniac «albastru», existând un interes sporit al unor companii mari pentru această soluție. Amoniacul «albastru» se obține din procesarea gazelor naturale, fiind considerat și combustibil de viitor, prin posibilitatea practică de transport al hidrogenului și energiei.
Aceasta este o soluție fezabilă de tranziție dacă folosim gazul ieftin pe care îl vom obține din noile exploatări, concomitent cu captarea carbonului rezultat în urma procesării gazului. Din fericire, România este printre puținele țări din Europa care are condiții propice pentru producția amoniacului „albastru”. Dispunem de producția internă de gaze naturale și avem posibilități tehnice de stocare a carbonului în vechile zăcăminte de gaz. Am avut nenumărate întâlniri cu mediul de afaceri interesat, am descoperit firme românești, experți români din Marea Britanie dispuși să se implice și să înceapă un astfel de proiect în țară. România poate deveni un jucător pe piața îngrășămintelor chimice la nivel european și ne dorim să formăm campioni regionali în acest sector.
Pentru industria românească, pentru obiectivele de competitivitate ale Uniunii Europene, este esențial să creștem campioni regionali care pot face față concurenței globale. Viziunea pe care construim strategia de reindustrializare a României este de a ne afirma în plan european cu o industrie modernă, competitivă, capabilă să răspundă nevoilor viitorului și să ofere modele de succes. Ne dorim să privim cu încredere spre viitor, să susținem soluțiile inovatoare și să folosim baza industrială pe care o avem și experiența în domeniu.”, a transmis ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Stefan Radu Oprea
Mai multe detalii în cotidianul Observ NEWS
Urmărește observnews.ro și pe Google News
