Criza politică din ultimele săptămâni readuce în discuție varianta alegerilor anticipate, un scenariu rar în România postdecembristă, activat doar în condiții constituționale stricte.
România se confruntă cu o perioadă de instabilitate politică, în contextul în care noul premier desemnat, Eugen Tomac, are dificultăți în a obține o majoritate parlamentară necesară învestirii Guvernului.
În acest context, președintele Nicușor Dan ar putea fi pus în situația de a relua procedura de desemnare a unui nou executiv, dacă actuala propunere nu va trece de votul Parlamentului.
⚖️ Cum s-ar putea ajunge la anticipate
Constituția României prevede că dizolvarea Parlamentului poate avea loc doar dacă sunt îndeplinite cumulativ mai multe condiții:
două propuneri de guvern sunt respinse consecutiv;
în termen de 60 de zile de la prima solicitare, Parlamentul nu acordă vot de încredere unui executiv.
Dacă aceste etape sunt parcurse fără rezultat, șeful statului poate decide dizolvarea legislativului, ceea ce ar declanșa organizarea de alegeri anticipate.
Într-un astfel de scenariu, calendarul electoral ar împinge organizarea alegerilor spre finalul anului, cel mai probabil în luna noiembrie, din cauza termenelor legale care impun minimum 90 de zile de campanie și organizare.
Un scenariu posibil, dar incert
Deși ipoteza alegerilor anticipate este discutată intens în spațiul public, analiștii politici consideră că rămâne un scenariu dificil de realizat, întrucât majoritatea formațiunilor parlamentare ar prefera evitarea unui scrutin care ar putea schimba actualul echilibru politic.
În perioada următoare, atenția rămâne îndreptată spre negocierile din Parlament și spre capacitatea partidelor de a forma o majoritate stabilă, care să evite declanșarea unei crize politice de amploare.
