Reformele promovate de Bolojan se prezintă oficial ca fiind menite să eficientizeze administrația și să stimuleze economia. Realitatea, însă, este cu totul alta: pentru cetățeanul de rând și pentru firmele care respectă legea, aceste schimbări se traduc prin scumpiri repetate, taxe suplimentare și reguli care par să subjuge pe cei corecți în loc să îi sprijine.
În loc să fie un stimul pentru dezvoltare, reforma se transformă într-un labirint birocratic care penalizează conformitatea și răsplătește ocolirea legii. Firmelor care au ales să funcționeze transparent li se cresc poverile fiscale, în timp ce haosul administrativ favorizează, paradoxal, ineficiența.
Problema nu este doar economică, ci și morală. O administrație care descurajează corectitudinea riscă să degradeze încrederea publicului și să instaleze un climat de frustrare și nemulțumire generală. Reformele nu ar trebui să fie un instrument de subjugare, ci un mecanism de sprijin și claritate.
Este momentul ca autoritățile să regândească aceste politici și să ofere soluții care să nu încarce suplimentar pe cei care respectă legea, ci să stimuleze responsabilitatea, eficiența și dezvoltarea reală. Altminteri, riscul nu este doar economic, ci civilizatoric: un sistem care pedeapsește corectitudinea nu poate supraviețui pe termen lung.
