România se află din nou în așteptare, în așteptarea unui nou „pachet de reformă”, al treilea sau al patrulea din seria anunțurilor guvernamentale. La fel de misterios și lipsit de transparență ca precedentele, noul pachet pare să nu includă măsuri concrete pentru problema gravă care macină economia: evaziunea fiscală.
Premierul Bolojan a anunțat un deficit „cash” de 8,4% din PIB, însă în contabilitatea europeană (ESA), care include și obligațiile deja angajate, deficitul real este mai mare și comparabil cu cel de anul trecut. În contextul unui 2024 în care nu s-au majorat taxe, s-au crescut pensii și salarii și s-au făcut investiții importante, reformele guvernamentale par tot mai mult un fiasco.
Ce lipsește din pachetul de reformă
Nicio măsură pentru stimularea economică, deși PSD a cerut includerea planului prezentat de președintele Grindeanu.
Nicio măsură concretă pentru evaziunea fiscală, care costă România anual peste 10 miliarde de euro, dintre care 7–8 miliarde numai din TVA necolectat. România are cel mai mare decalaj de TVA din Uniunea Europeană – peste 30%, față de o medie europeană de 7%.
Evaziunea fiscală în agricultură
Agricultura este un exemplu grăitor al dimensiunii problemei
Culturile de cereale se vând masiv „la negru”, direct din câmp sau din siloz, fără documente fiscale.
Produsele de origine animală (lapte, carne) ajung pe piață prin canale paralele, fără trasabilitate fiscală completă.
Subvențiile agricole sunt fraudate în unele cazuri prin suprafețe fictive sau raportate de mai mulți fermieri.
Munca sezonieră nedeclarată rămâne frecventă, cu pierderi semnificative de contribuții sociale.
Importuri și exporturi fictive la cereale, motorină, pesticide și îngrășăminte completează tabloul evaziunii.
Evaziunea fiscală în alte domenii
Munca la negru și subdeclararea salariilor – pierderi uriașe la bugetele de pensii și sănătate.
Firme-fantomă și facturi false – mecanisme carusel care subminează TVA-ul.
Contrabandă cu tutun, alcool și carburanți.
Comerț nefiscalizat în piețe, HoReCa, servicii și transporturi.
Importuri și exporturi fictive care prejudiciază grav TVA-ul și taxele vamale.
Impactul: o economie subterană de peste 20% din PIB, care consumă resursele României și lasă povara reformelor pe umerii oamenilor corecți.
Orice „pachet de reformă” care ignoră evaziunea fiscală este, practic, ineficient. România nu are nevoie doar de austeritate repetată și contabilitate creativă, ci de o strategie fermă și frontală împotriva evaziunii fiscale – în agricultură, piața muncii și comerț. Doar astfel reformele pot fi cu adevărat reale și sustenabile.
