România traversează una dintre cele mai dificile perioade economice din ultimele decenii, iar guvernarea actuală pare să ignore cu desăvârșire realitatea trăită de cetățeni. Reforma propusă de Bolojan, prezentată inițial ca o modernizare a statului, s-a dovedit a fi, de fapt, o reformă a tăierilor, blocajelor și austerității.
Declarațiile recente ale ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, privind înghețarea salariilor și a pensiilor în 2026, confirmă direcția greșită: o economie sufocată, o societate epuizată și o guvernare deconectată de la realitățile românilor. Într-un context în care inflația a ajuns la 9,9% în septembrie 2025, iar prețurile alimentelor, energiei și serviciilor cresc constant, blocarea veniturilor nu aduce stabilitate, ci condamnă milioane de români la sărăcie.
Puterea de cumpărare s-a prăbușit: alimentele de bază sunt cu peste 35% mai scumpe decât acum doi ani, energia aproape s-a dublat, iar costurile locuirii cresc accelerat. Pentru mulți, fiecare lună a devenit o cursă pentru supraviețuire.
Guvernul vorbește despre „disciplină bugetară”, dar dezechilibrele economice de astăzi sunt rezultatul direct al politicilor sale fiscale: creșterea TVA, majorarea accizelor, eliminarea plafonării la energie, blocarea investițiilor publice și impredictibilitatea fiscală. Aceasta este reforma lui Bolojan — o reformă care reduce veniturile, crește taxele și blochează economia.
Înghețarea salariilor și a pensiilor într-o perioadă cu inflație galopantă înseamnă scăderea reală abruptă a veniturilor. Consecințele sunt evidente: consumul intern va scădea, veniturile fiscale vor fi afectate, iar economia va încetini și mai mult. Aceasta nu este o cale spre echilibru, ci o spirală de stagnare și declin.
Problema nu se limitează doar la austeritate. Superficialitatea cu care ministrul Nazare tratează riscul de infringement european este îngrijorătoare. A afirma că blocarea salariului minim „nu va atrage sancțiuni” reflectă aroganță și lipsă de rigoare. Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Roxana Mânzatu, a subliniat clar că o astfel de măsură contravine Directivei europene privind salariile echitabile și poate declanșa procedura de infringement. România nu își poate permite sancțiuni doar pentru că un ministru confundă prudența cu austeritatea.
Datele vorbesc de la sine: potrivit Barometrului INSCOP, doar 24% dintre români cred că țara merge într-o direcție bună, în timp ce peste 66% consideră că ne îndreptăm într-o direcție greșită. Aceasta este imaginea unei Românii dezamăgite și lipsite de încredere, unde promisiunile de reformă s-au transformat în sacrificii impuse celor care muncesc.
Reforma adevărată nu înseamnă austeritate și blocarea veniturilor, ci investiții în oameni, în educație și în economie, reducerea inegalităților și stimularea creșterii prin politici predictibile și echitabile. România are nevoie de o guvernare conectată la realitatea românilor, nu de măsuri care să le agraveze dificultățile.
